Statutul Partidului Naţional Liberal

04 02 2005

1. Dispoziţii generale (14)

Art. 1 Partidul Naţional Liberal este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu normele Constituţiei, ale Legii partidelor politice, Legii electorale şi ale prevederilor prezentului Statut.

Art. 2 Denumirea integrală a partidului este Partidul Naţional Liberal iar denumirea prescurtată este PNL.

Semnul permanent al partidului este săgeata în pătrat sub care se află prescurtarea PNL.

Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent.

Culorile partidului sunt albastru şi galben. Drapelul partidului este galben, în centru fiind plasat semnul permanent.

Reprezentarea grafică a semnului permanent este parte integrantă a prezentului Statut.

Delegaţia Permanentă poate modifica, între congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii.

Delegaţia Permanentă poate modifica, între congrese, culorile şi drapelul partidului.

Art. 3 Sediul central al Partidului Naţional Liberal este în Bucureşti, Bd. Aviatorilor 86, Sectorul 1.

Adresa sediului central poate fi schimbată numai prin hotărârea Delegaţiei Permanente.

Art. 4 Prezentul Statut al Partidului Naţional Liberal conţine principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului. Statutul este adoptat şi poate fi modificat numai de Congresul partidului.

Regulamentul de aplicare a Statutului conţine proceduri care se adoptă şi se modifică numai de către Delegaţia Permanentă.

2. Obiectivele Partidului Naţional Liberal (5-7)

Art. 5 Partidul Naţional Liberal promovează valorile şi interesele naţionale, apărarea drepturilor individului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul liber de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, pluralismul politic şi consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale. În activitatea sa, Partidul Naţional Liberal urmăreşte numai obiective politice.

Art. 6 Partidul Naţional Liberal este un partid liberal, membru al Partidului Liberal, Democrat şi Reformator European şi al Internaţionalei Liberale. Partidul Naţional Liberal îşi asumă tradiţia şi istoria sa, reprezentarea ideilor şi valorilor dreptei democratice româneşti.

În conformitate cu programul său politic, Partidul Naţional Liberal îşi propune, conform principiului tradiţional "prin noi înşine", precum şi valorilor democraţiei liberale şi ale capitalismului, următoarele obiective politice prioritare:

garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic;
promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;
garantarea proprietăţii private;
stimularea iniţiativei private cu respectarea regulilor de concurenţă;
eliminarea barierelor administrative care împiedică circulaţia liberă a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor;
alocarea descentralizată a resurselor în economie, promovarea şi asigurarea unei autentice autonomii locale, concomitent cu reducerea rolului statului;
restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
combaterea oricăror discriminări de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială;
combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;
respectarea principiului subsidiarităţii;
asigurarea coeziunii economice şi sociale;
susţinerea tinerei generaţii;
respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României;
integrarea României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cu păstrarea identităţii naţionale.
respectarea angajamentelor asumate ca membru NATO.

Art. 7 În realizarea obiectivelor sale, Partidul Naţional Liberal desfăşoară următoarele activităţi:

consultarea cu cetăţenii în toate problemele de interes major;
permanenta comunicare cu societatea civilă;
elaborarea de programe;
participarea la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale;
reprezentarea în Parlament;
formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;
reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelurile;
editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;
încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;
acţiuni culturale, sportive şi distractive.

3. Membrii Partidului Naţional Liberal (8-22)

Art. 8 Poate fi membru al Partidului Naţional Liberal orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, fără nici o discriminare, în următoarele condiţii:

să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului şi să le respecte;
să nu fie membru al unui alt partid politic;
să nu se afle în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice;
să nu fi săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice;
să nu-i fie interzisă prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti.

Art. 9 Dobândirea calităţii de membru al Partidului Naţional Liberal se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Permanent Teritorial pe baza unei cereri adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi aprobată de Biroul Permanent Local respectiv, conform art. 39 lit. i).

O persoană nu poate face parte decât dintr-o singură organizaţie a partidului.

În cazul transferului unui membru dintr-o organizaţie în alta acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată celor doua organizaţii. Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o filială teritorială de sector al municipiului Bucureşti sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector al municipiului Bucureşti.

În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidenţă ca membru PNL pe baza transferului documentelor şi prin semnarea fişei de evidenţă în termen de 90 de zile de la aprobarea fuziunii îşi păstrează vechimea dobândită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.

Art. 10 Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea concepţiilor liberale, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, având cetăţenie română, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidului Naţional Liberal.

Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea programului politic, pentru respectarea statutului şi pentru unitatea şi prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de preşedinte de onoare al Partidului Naţional Liberal persoanei care a îndeplinit cel puţin două mandate în această funcţie.

Propunerea privind atribuirea înaltelor demnităţi prevăzute la alin. 1 şi 2 se face de către Comitetul Executiv sau de către Comitetele Executive Teritoriale şi se aprobă de Consiliul Reprezentanţilor Naţionali.

Preşedintele de onoare este membru de drept al Delegaţiei Permanente şi participa cu drept de vot consultativ la şedinţele Comitetului Executiv.

Preşedinte Fondator - 1990 este membru de drept al Delegaţiei Permanente şi participa cu drept de vot consultativ la şedinţele Comitetului Executiv.

Art. 11 Membrii Partidului Naţional Liberal au următoarele drepturi:

să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul tuturor forurilor partidului;
să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprima şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;
să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;
să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid;
să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice.

Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.

Art. 12 Nici un membru al Partidului Naţional Liberal nu poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp. Se consideră funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului la toate nivelurile.

Membri Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori nu pot face parte din nici un organism de conducere din PNL.

Membri Biroului Permanent Central şi Birourilor Permanente Teritoriale nu pot fi în acelaşi timp şi preşedinţi sau vicepreşedinţi ai vreunui organism de conducere din PNL.

Funcţia de preşedinte al organismelor de conducere ale partidului, la toate nivelurile, nu poate fi îndeplinită decât pentru cel mult două mandate succesive, sau trei mandate alternative, începând cu cei aleşi pe baza statutului adoptat la Congresul ordinar din 2001.

Art. 13 Membrii Partidului Naţional Liberal au următoarele obligaţii:

să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi a Codului Etic al partidului;
să cunoască Programul partidului şi să contribuie la înfăptuirea acestuia;
să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ale Consiliilor de Arbitraj;
să participe la activitatea organizaţiilor din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;
să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste;
să plătească o cotizaţie lunară.

Art. 14 Calitatea de membru al Partidului Naţional Liberal se pierde prin:

demisie;
înscrierea în alt partid;
excludere.

Art. 15 Membrii Partidului Naţional Liberal pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.

Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu acelaşi efect.

Art. 16 Membri Partidului Naţional Liberal pot fi sancţionaţi prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare conform Statutului.

Art. 17 Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Naţional Liberal, se aplică în una din următoarele situaţii:

dacă a încălcat prevederile Statutului;
dacă a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
dacă a săvârşit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului;
dacă persona în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 18 Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:

pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea oricărui membru al organizaţiilor locale, prin hotărârea Biroului Permanent Local;
pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Permanent Local, la propunerea Biroului Permanent Local, prin hotărârea Comitetului Executiv Teritorial;
pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegaţia Permanente Teritoriale (cu excepţia preşedintelui filialei teritoriale), la propunerea Comitetului Executiv teritorial, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Teritoriale;
pentru preşedintele filialei teritoriale, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Consiliului Reprezentanţilor Naţionali (cu excepţia membrilor Comitetului Executiv şi a Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Permanent Central sau a Delegaţiei Permanente Teritoriale a filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Delegaţiei Permanente;
pentru membrii Comitetului Executiv, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărârea Delegaţiei Permanente;
pentru Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente, prin hotărârea Congresului partidului.

Art. 19 În cazul săvârşirii unor abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 17 din Statut, se pot hotărî ca sancţiuni următoarele măsuri disciplinare:

avertismentul scris;
suspendarea din funcţie pe timp limitat;
suspendarea - pe cel mult un an - din calitatea de membru al Partidului Naţional Liberal;
retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice care au presupus un asemenea sprijin politic; această măsură se poate cumula cu una din cele prevăzute la lit. a, b şi c de mai sus, precum şi cu cea prevăzută la art. 16.

Măsura suspendării din funcţie şi/sau din calitatea de membru PNL se poate lua şi în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.

Măsurile disciplinare enumerate la alin. 1 şi 2 sunt de competenţa organismelor prevăzute la art. 18 din Statut.

Art. 20 Se socotesc abateri mai puţin grave decât cele prevăzute de art. 17 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare:

neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte, la propunerea partidului;
neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei;
neplata cotizaţiei pe timp de 6 luni, în mod nejustificat;
încălcarea Codului Etic al PNL, elaborat de Senatul partidului.

Art. 21 Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu.

Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.

Contestarea sancţiunilor de către orice membru al partidului se poate face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.

Art. 22 Orice persoană care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidul Naţional Liberal, în condiţiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.

4. Organizarea Partidului Naţional Liberal - Dispoziţii generale (23-31)

Art. 23 Partidul Naţional Liberal este organizat şi funcţionează pe întreg teritoriul ţării, la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti şi la nivel naţional.

Art. 24 Membrii Partidului Naţional Liberal sunt grupaţi pe criterii teritoriale în:

organizaţii comunale, orăşeneşti şi municipale care au organizaţii la nivelul secţiilor de votare, în localităţile de până la 50.000 de locuitori.
organizaţii comunale, orăşeneşti şi municipale care au organizaţii pe cartiere, în localităţile de peste 50.000 de locuitori; numărul organizaţiilor de cartier dintr-o localitate va corespunde cu numărul de consilieri locali din localitatea respectiva, conform Legii administraţiei publice locale. Filialele de sector al municipiului Bucureşti vor constitui organizaţii de cartier într-un număr stabilit prin decizie a Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti.
organizaţii judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare filiale teritoriale.

Art. 25 Organizaţiile la nivelul secţiilor de votare se pot constitui dacă au cel puţin 5 membri.

Organizaţiile de cartier se pot constitui dacă au cel puţin 9 membri.

Organizaţiile comunale se pot constitui dacă au cel puţin 15 membri şi organizaţii în cel puţin două treimi din numărul secţiilor de votare de pe teritoriul comunei.

Organizaţiile orăşeneşti, se pot constitui dacă au cel puţin 51 de membri şi organizaţii pe secţie de votare/cartier în cel puţin două treimi din numărul acestora.

Organizaţiile municipale se pot constitui dacă au cel puţin 91 de membri şi organizaţii pe secţie de votare/cartier în cel puţin două treimi din numărul acestora.

Art. 26 Filialele teritoriale se constituie dacă au cel puţin 300 de membri.

Filialele teritoriale judeţene se constituie dacă au cel puţin 10 organizaţii locale.

Art. 27 La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează un Consiliu de Coordonare. Organizarea şi funcţionarea acestuia vor fi stabilite printr-un Regulament aprobat de Delegaţia Permanentă a partidului.

Consiliul de Coordonare este format din 9 membri şi are următoarea structură:

preşedinte;
2 vicepreşedinţi;
6 preşedinţi ai filialelor teritoriale de sector al municipiului Bucureşti.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare sunt aleşi de către Conferinţa municipiului Bucureşti.

În Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu o majoritate de 6 voturi.

La şedinţele Consiliului de Coordonare participă, cu drept de vot consultativ, consilierii municipali, primarul şi/sau viceprimarii municipiului, prefectul şi/sau subprefecţii, parlamentarii în exerciţiu, preşedintele TNL şi OFL pe municipiul Bucureşti şi preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Bucureşti.

Art. 28 Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

coordonează activitatea organizaţiilor de sector;
coordonează campania electorală în municipiul Bucureşti;
selectează candidaţii şi aprobă lista şi ordinea acestora pe lista pentru Consiliul General al municipiului Bucureşti;
înaintează Delegaţiei Permanente listele candidaţilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din circumscripţia electorală Bucureşti, cu excepţia locurilor întâi. Ordinea pe liste se stabileşte în funcţie de rezultatele electorale ale filialelor de sector la ultimele alegeri locale generale, la votul pentru Consiliul de sector;
propune Biroului Permanent Central listele de candidaţi pentru funcţiile de conducere din administraţia publică centrală;
acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcţii de conducere din serviciile descentralizate ale administraţiei publice din municipiul Bucureşti;
asigură legătura permanentă între organizaţiile de sector şi Biroul Permanent Central;
selectează trei propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti din listele înaintate de Birourile Permanente Teritoriale şi le înaintează spre definitivare Biroului Permanent Central.

Art. 29 La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Permanent constituie o structură a Tineretului Naţional Liberal, compusă din membri PNL care nu au împlinit vârsta de 30 de ani şi care este coordonată de către Biroul Permanent Teritorial. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TNL la nivel local coordonate de către Birourile Permanente Locale.

Membrii TNL care au împlinit vârsta de 30 de ani în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TNL, la orice nivel, pot activa în cadrul TNL până la încheierea mandatului respectiv.

În centrele universitare se înfiinţează cluburi studenţeşti în coordonarea Birourilor Permanente Teritoriale. În municipiul Bucureşti, Clubul Studenţesc Liberal se află în coordonarea Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti.

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un Regulament aprobat de către Delegaţia Permanentă.

Art. 30 La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Permanente constituie organizaţii ale femeilor liberale.

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un regulament aprobat de către Delegaţia Permanentă a partidului.

Art. 31 La nivel local şi teritorial, Birourile Permanente pot organiza structuri de membri ai Partidului Naţional Liberal care să se ocupe de probleme specifice unor anumite categorii sociale sau profesionale - oameni de afaceri, cadre didactice, pensionari şi altele.

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un regulament aprobat de către Delegaţia Permanentă.

5. Structura organizatorică la nivel local - comună, oraş şi municipiu (32-39)

Art. 32 Organizaţiile locale - comunale, orăşeneşti sau municipale - ale Partidului Naţional Liberal au următoarele obiective:

să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;
să se ocupe de informarea, pregătirea şi specializarea reprezentanţilor şi candidaţilor PNL în probleme de administraţie publică;
să prezinte şi să facă cunoscută poziţia PNL în problemele de interes public, naţional sau local;
să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători, de simpatizanţi şi de votanţi;
să asigure resursele umane, materiale - sediu, dotări - şi financiare - cotizaţii, donaţii - necesare desfăşurării activităţii proprii;
să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes local;
să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;
să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi resursele locale.

Art. 33 Organizaţiile locale ale Partidul Naţional Liberal au următoarele organisme de conducere:

Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;
Biroul Permanent - al secţiei de votare, cartier, comunal, orăşenesc sau municipal;

Art. 34 Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Local, a Biroului Permanent Teritorial sau din proprie iniţiativă la cererea a peste jumătate din numărul membrilor organizaţiei.

În orice situaţie deosebită - cum ar fi alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianţe sau fuziuni, iniţiative politice de interes naţional major - Biroul Permanent Local este obligat să informeze şi să consulte Adunarea Generală a membrilor.

Art. 35 Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;
alege membrii Biroului Permanent pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă;
aproba la nivel local măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;
validează măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;
dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale - primar şi consilieri locali - propuse de către Birourile Permanente Locale şi le supune spre definitivare şi validare Birourilor Permanente Judeţene;
alege delegaţii la Conferinţa Judeţeană.

Adunarea Generala este organism deliberativ.

Art. 36 Biroul Permanent al organizaţiei secţiei de votare este format din 3 membri şi 2 supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar.

Biroul Permanent al organizaţiei de cartier este format din 5 membri şi 2 supleanţi cu structura: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, 2 membri.

Biroul Permanent comunal este format din 7 membri şi doi supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar-trezorier şi 4 membri.

Biroul Permanent orăşenesc este format din 9 membri şi 2 membri supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 5 membri.

Biroul Permanent municipal este format din 11 membri şi 2 membri supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 3 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 5 membri.

Biroul Permanent municipal din municipiile reşedinţă de judeţ este format din 15 membri şi 2 supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 9 membri.

Art. 37 Birourile Permanente Locale la nivelul secţiilor de votare şi al cartierului sunt alese de adunarea generală a membrilor la nivelul respectiv şi se întrunesc o dată pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Permanent Local sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor lor.

Birourile Permanente Locale comunale, orăşeneşti şi municipale se întrunesc de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Permanent Teritorial sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor lor.

Biroul Permanent Local al municipiului reşedinţă de judeţ se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Permanent Teritorial sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor lor.

Art. 38 La şedinţele Birourilor Permanente Locale comunale, orăşeneşti şi municipale participă, cu drept de vot consultativ: membrii supleanţi, primarul, viceprimarul, consilierii locali în exerciţiu, precum şi preşedinta OFL la nivel local.

Preşedintele TNL este membru de drept al Biroului Permanent Local.

La şedinţele Birourilor Permanente Locale pot participa şi membri ai organizaţiei cu acceptul preşedintelui.

Art. 39 Biroul Permanent Local are următoarele atribuţii:

planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre adunările generale;
evaluează conducerea operativă a organizaţiilor secţiilor de votare şi de cartier;
pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;
organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Permanent Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;
contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
efectuează selecţia şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale (primari şi consilieri locali) şi le transmite spre definitivare Biroului Permanent Teritorial;
efectuează selecţia listelor de candidaţi pentru consilierii locali propuşi de organizaţiile secţiilor de votare şi de cartier şi le supune aprobării Adunării Generale;
întocmeşte evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;
aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;
îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare;
organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;
propune Comitetului Executiv Teritorial aplicarea de sancţiuni;
propune Biroului Permanent Teritorial cooptarea de membri în Biroul Permanent Local în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local.

Preşedintele Biroului Permanent Local este preşedintele organizaţiei şi reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona lui de activitate, prezidează şedinţele Biroului Permanent Local şi ale Adunării Generale şi participă la şedinţele Delegaţiei Permanente Judeţene, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce.

6. Structura organizatorică la nivelul filialelor teritoriale (40-53)

Art. 40 Organismele de conducere ale Partidului Naţional Liberal la nivel judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti sunt următoarele:

Conferinţa filialei teritoriale;
Delegaţia Permanentă Teritorială (Judeţeană sau de Sector);
Comitetul Executiv Teritorial (Judeţean sau de Sector);
Biroul Permanent Teritorial (Judeţean sau de Sector).

La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează Conferinţa municipală şi Consiliul de Coordonare.

Art. 41 Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti este compusă din:

membrii Delegaţiei Permanente Judeţene, respectiv membrii Delegaţiei Permanente de Sector al municipiului Bucureşti;
delegaţii organizaţiilor locale, respectiv ai organizaţiilor de cartier ale sectoarelor municipiului Bucureşti conform unei norme de reprezentare stabilită de Birourile Permanente Teritoriale.

Art. 42 Conferinţa filialei teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti se întruneşte o dată la doi ani şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Teritorial, respectiv a Consiliului de Coordonare a municipiului Bucureşti, sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale, respectiv a mai mult de jumătate din filialele de sector, ori la decizia Comitetului Executiv.

Art. 43 Conferinţa filialei teritoriale are următoarele atribuţii de conducere:

hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;
aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională şi locală;
coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în lucru la nivel naţional;
alege preşedintele filialei teritoriale şi o dată cu el şi la propunerea acestuia 9 membri ai Biroului Permanent Teritorial din care 4 vicepreşedinţi şi 2 supleanţi;
alege prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 9 membri ai Comitetului Executiv Teritorial şi 2 supleanţi;
alege prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi 5 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj. Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 5 judecători prin vot secret;
alege prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori. Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret;
dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi dispune măsurile necesare pentru mai buna reprezentare politică;
evaluează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor locale.

Conferinţa municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

alege Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare;
hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivelul municipiului Bucureşti;
aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare pentru municipiul Bucureşti;
analizează activitatea organelor de conducere pe care le-a ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
analizează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor municipiului Bucureşti.

Art. 44 Delegaţia Permanentă Teritorială este compusă din:

membrii Comitetului Executiv Teritorial;
preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai organizaţiei Municipiului reşedinţă de judeţ;
preşedinţi organizaţiilor locale - comunale, orăşeneşti şi municipale - subordonate,
preşedinţii organizaţiilor de cartier aparţinând localităţilor cu peste 50.000 de locuitori;
consilieri judeţeni, respectiv de sector ai municipiului Bucureşti;
preşedintele şi un vicepreşedinte TNL la nivel teritorial;
parlamentarii, prefectul şi/sau subprefectul, primarii şi viceprimari, membri PNL;
Preşedintele Clubului Studenţesc Liberal;
Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale;
Preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice înfiinţate conform art.31 din Statut.

Art. 45 Delegaţia Permanentă Teritorială se întruneşte o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii Biroului Permanent Teritorial, fie la cererea a peste jumătate din numărul membrilor săi.

Art. 46 Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:

analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală;
îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului;
stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienţa reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări;
validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Permanent Teritorial;
hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Permanent Teritorial;
alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Permanent Teritorial;
aprobă şi transmite spre validare Delegaţiei Permanente listele şi ordinea candidaţilor pentru alegerile parlamentare, în cazul organizaţiilor judeţene care au obţinut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale peste media naţională a PNL, la votul pentru Consiliile Judeţene;
aprobă şi propune Biroului Permanent Central listele şi ordinea candidaţilor la alegerile parlamentare, în cazul organizaţiilor judeţene care au obţinut la ultimele alegeri locale, rezultate electorale sub media naţională a PNL la votul pentru Consiliile Judeţene;
în situaţii cu totul deosebite, când organismele de conducere la nivel local activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Permanent Local sau demiterea preşedintelui acestuia.

Art. 47 Comitetul Executiv Teritorial este organismul de conducere la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti şi este format din:

membrii Biroului Permanent Teritorial şi 2 membri supleanţi;
9 membri şi 2 membri supleanţi aleşi în conformitate cu prevederile Art.43 lit. e).

Art. 48 Comitetul Executiv Teritorial se întruneşte de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor săi.

La şedinţe pot participa, cu drept de vot consultativ, membrii supleanţi şi parlamentari, prefectul şi subprefectul pentru judeţe, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, primarii, viceprimarii de sector al municipiului Bucureşti şi preşedinta OFL, invitaţi de preşedinte.

Art. 49 Comitetul Executiv Teritorial are următoarele atribuţii:

coordonează şi planifică activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale;
validează propunerile de candidaţi pentru funcţiile de conducere în administraţia publică locală;
hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art.18 din Statut;
aprobă cooptarea de membri supleanţi ca membri plini ai Birourilor Permanente;
organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi;

Pe lângă atribuţiile enumerate la aliniatul 1 al acestui articol, Comitetul Executiv Judeţean are următoarele atribuţii specifice:

validează lista de candidaţi pentru primari şi consilieri locali aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Permanent Teritorial;
definitivează lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean pe care o propune spre validare Delegaţiei Permanente Teritoriale;
întocmeşte şi ordonează listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Delegaţiei Permanente Teritoriale;
validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale;
împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine evidenţa financiar-contabilă proprie;

Pe lângă atribuţiile enumerate la aliniatul 1 al acestui articol, Comitetul Executiv de sector are următoarele atribuţii specifice:

selectează şi aprobă lista de candidaţi pentru consilieri şi pentru primarii de sector;
selectează lista de candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti, pe care o definitivează şi aprobă Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti;
selectează şi propune Consiliului de Coordonare o listă de candidaţi pentru funcţia de Primar General al municipiului Bucureşti.
selectează şi propune Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti, cu excepţia locurilor întâi;

Art. 50 Biroul Permanent Teritorial este organismul de conducere executiv la nivel de judeţ sau de sector al municipiului Bucureşti şi este format din preşedinte, 9 membri şi 2 membri supleanţi aleşi în conformitate cu prevederile art.43 lit d. cu următoare structură:

preşedinte
4 vicepreşedinţi
secretar coordonator
preşedintele TNL
3 membri

Art. 51 Biroul Permanent Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întruneşte săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea preşedintelui.

Art. 52 Biroul Permanent Teritorial are următoarele atribuţii:

aplică linia politică de acţiune stabilită de forurile de conducere superioară ale partidului;
monitorizează activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale;
propune Delegaţiei Permanente Teritoriale lista delegaţilor pentru participarea la Congres;
hotărăşte convocarea Adunărilor Generale când e cazul;
aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Permanente Locale în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local.
stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel judeţean, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa Delegaţiei Permanente de îndeplinirea obiectivelor electorale;
stabileşte norma de reprezentare la Conferinţa Judeţeană.
urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale;
propune numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti şi angajează personalul necesar acestui aparat;
stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele care funcţionează la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti;
întocmeşte listele cu propunerile de candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi le înaintează spre validare Biroului Permanent Central;
conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Delegaţia Permanentă Teritorială.
propune Comitetului Executiv cooptarea de membri în Comitetul Executiv Teritorial în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel teritorial;

Pe lângă atribuţiile enumerate la alineatul 1 al acestui articol Biroul Permanent Judeţean are următoarele atribuţii:

numeşte birouri interimare sau, în cazul organizaţiilor în curs de constituire, nuclee de conducere;
propune Comitetului Executiv Teritorial spre ordonare lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean şi pentru primari;
propune Comitetului Executiv Teritorial candidaţi pentru alegerile parlamentare.

Pe lângă atribuţiile enumerate la alineatul 1 al acestui articol Biroul Permanent de Sector are următoarele atribuţii:

propune Comitetului Executiv de sector candidaţi pentru consilieri de sector şi pentru primarii de sector
Propune Comitetului Executiv de sector candidaţi pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti
propune Comitetului Executiv de sector candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti
propune Comitetului Executiv de sector candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti, cu excepţia locurilor întâi;

Art. 53 Preşedintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate. Preşedintele filialei teritoriale este de drept şi preşedintele Biroului Permanent Teritorial şi al Comitetului Teritorial şi are următoarele atribuţii specifice:

prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului;
propune cooptarea de membri supleanţi în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, până la noi alegeri;
participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Delegaţiei Permanente şi ale Consiliului Reprezentanţilor Naţionali şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;
informează periodic atât Biroul Permanent Central, cu datele solicitate de către acesta, cât şi organismele de conducere teritoriale cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din zona sa de activitate;
răspunde de gestiunea bunurilor mobile şi a fondurilor partidului;
conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Permanent.

7. Organizarea la nivel naţional (54-77)

Art. 54 Organismele de conducere ale Partidului Naţional Liberal la nivel naţional sunt:

Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului);
Delegaţia Permanentă;
Comitetul Executiv
Biroul Permanent Central.

Forul de dezbatere al Partidului Naţional Liberal la nivel naţional este Consiliul Reprezentanţilor Naţionali.

Art. 55 Congresul este forul suprem de conducere şi decizie, la nivel naţional, al Partidului Naţional Liberal şi se compune din:

delegaţii aleşi de filialele teritoriale;
membri Consiliului Reprezentanţilor Naţionali.

Art. 56 Congresul ordinar se întruneşte o dată la patru ani.
Congresul extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

Art. 57 Convocarea Congresului se face de către Delegaţia Permanentă, fie la cererea Biroului Permanent Central, fie la cererea a mai mult de jumătate din Delegaţiile Permanente Teritoriale. Delegaţia Permanentă stabileşte data, locul, ordinea de zi, precum şi numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor teritoriale.

Pentru Congresul ordinar, convocarea se face cu cel puţin 60 de zile, iar pentru Congresul extraordinar, cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată pentru ţinerea Congresului.

Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale şi parlamentare. Ponderea în norma de reprezentare a rezultatelor obţinute la alegerile locale şi parlamentare va fi de cel puţin două treimi.

Art. 58 Congresul este legal constituit dacă mai mult de două treimi din numărul delegaţilor sunt prezenţi.

Art. 59 Lucrările Congresului sunt deschise de către Preşedintele PNL, care prezintă ordinea de zi spre aprobare.

Documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot.

În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, Comitetul Executiv îşi depune mandatul, iar până la alegerea noului preşedinte, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi patru secretari aleşi de către delegaţii la Congres.

După alegerea preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.

Art. 60 Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.

Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către preşedintele ales al partidului, membrii prezidiului şi secretari.

Art. 61 Congresul partidului are următoarele atribuţii:

adoptă şi/sau modifică Statutul partidului;
alege Preşedintele partidului, iar o dată cu el şi la propunerea acestuia alege în bloc 13 membri titulari ai Biroului Permanent Central, dintre care 5 vicepreşedinţi şi 2 membri supleanţi;
alege uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi 13 membri titulari şi 2 membri supleanţi ai Comitetului Executiv;
adoptă strategia şi programul politic prezentate de Preşedintele ales;
alege 23 de judecători ai Curţii de Onoare şi Arbitraj, prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi. Preşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj este ales de cei 23 de judecători prin vot secret;
alege 7 membri ai Comisiei Centrale de Cenzori, prin vot uninominal în ordinea descrescătoare a numărului de voturi. Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales de cei 7 membri prin vot secret;
aprobă fuziunile cu partide politice propuse de Delegaţia Permanentă;
hotărăşte asupra raportului Comitetului Executiv, prezentat de către preşedintele partidului;
hotărăşte asupra raportului prezentat de preşedintele Comisiei de Cenzori şi asupra raportului prezentat de preşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj;
revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente;
În cazul în care între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Delegaţia Permanentă este mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale.

Art. 62 Delegaţia Permanentă exercită conducerea partidului dintre congrese şi este compusă din:

preşedintele partidului;
membrii Comitetului Executiv;
preşedintele de onoare al partidului;
preşedintele fondator 1990;
preşedintele Senatului PNL
preşedinţii filialelor teritoriale;
preşedinţii celor două camere ale Parlamentului;
miniştrii;
liderii grupurilor parlamentare;
preşedintele TNL;
preşedintele OFL;
preşedintele CSL;
preşedintele Ligii Aleşilor Locali PNL;
secretarul general al PNL;
preşedintele Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti.

Au drept de vot consultativ membrii supleanţi ai Comitetului Executiv şi ai Biroului Permanent Central şi secretarii executivi.

Art. 63 Delegaţia Permanentă se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui PNL, a Biroului Permanent Central sau a peste jumătate din numărul membrilor acesteia.

Art. 64 Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:

aplică Programul politic al PNL în funcţie de evoluţia social-politică;
propune Congresului fuziunile cu partidele politice, negociate de Biroul Permanent Central;
aprobă alianţele cu partidele politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate de Biroul Permanent Central;
hotărăşte dizolvarea Biroului Permanent Teritorial sau demiterea preşedintelui acestuia şi a Comitetului Executiv Teritorial în situaţii cu totul deosebite, când organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului ori a strategiei partidului;
analizează, coordonează şi sprijină activitatea filialelor şi dispune măsurile ce se impun;
analizează activitatea parlamentarilor şi a demnitarilor partidului, precum şi a reprezentanţilor în administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;
între congrese, stabileşte însemnul şi semnul electoral al partidului;
validează listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare, aprobate de Delegaţiile Permanente Teritoriale ale organizaţiilor care au obţinut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale peste media naţională a PNL la votul pentru Consiliile Judeţene;
validează propunerea Biroului Permanent Central privind listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare, pentru organizaţiile care au obţinut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale sub media naţională a PNL la votul pentru Consiliile Judeţene;
stabileşte candidaţii de pe locul întâi pe listele din circumscripţia electorală Bucureşti pentru alegerile parlamentare, la propunerea preşedintelui PNL;
stabileşte candidatul la funcţia de prim-ministru la propunerea Biroul Permanent Central;
validează, la propunerea Biroului Permanent Central, grila de criterii pentru selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru Delegaţia Permanentă Teritorială;
poate solicita rapoarte de activitate ale persoanelor numite în guvern şi în administraţia publică centrală;
analizează şi aprobă rapoartele lunare de activitate ale Biroului Permanent Central, ale Comitetului Executiv şi ale grupurilor parlamentare;
convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţiile la Congres şi propune ordinea de zi a acestuia;
aplică sau propune sancţiuni în conformitate cu prevederile Statutului;
aprobă Regulamentul de aplicare a Statutului şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor de conducere şi ale structurilor specifice, precum şi Codul Etic propus de Senatul PNL;
alege şi revocă Secretarul General, la propunerea preşedintelui partidului;
stabileşte adresa sediului central al partidului;
propune Consiliului Reprezentanţilor Naţionali desemnarea membrilor de onoare şi alegerea preşedintelui de onoare.

Art. 65 Comitetul Executiv se reuneşte de două ori pe lună şi este format din:

preşedintele partidului
membrii Biroului Permanent Central
13 membri şi 3 membri supleanţi aleşi în conformitate cu prevederile Art.60 lit. c

La şedinţele Comitetului Executiv participă cu drept de vot consultativ: preşedintele de onoare, preşedintele fondator 1990, preşedintele Senatului PNL, liderii grupurilor parlamentare, preşedintele TNL, preşedinta OFL, secretarul general PNL şi miniştrii PNL

Art. 66 Comitetul Executiv are următoarele atribuţii:

adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului şi ale Delegaţiei Permanente;
coordonează şi evaluează modul în care toate organizaţiile partidului îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia şi programele politice ale PNL;
coordonează activitatea comisiilor permanente de specialitate ale Consiliului Reprezentanţilor Naţionali şi sprijină formarea grupurilor de lucru pe programe şi proiecte;
monitorizează şi evaluează activitatea autorităţilor publice centrale pe domenii;
convoacă Consiliul Reprezentanţilor Naţionali;
raportează lunar Delegaţiei Permanente asupra activităţii desfăşurate;
stabileşte concepţia şi modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale;
hotărăşte, la propunerea Biroului Permanent Central, candidaturile pentru funcţiile prefecţi şi subprefecţi;
numeşte la propunerea preşedintelui 6 secretari executivi care vor coordona departamente specifice, care vor funcţiona pe baza unui regulament aprobat de Delegaţia Permanentă;
validează sau invalidează votul alegerilor organismelor de conducere la nivel teritorial;
convoacă Conferinţa filialelor teritoriale.

Art. 67 Biroul Permanent Central se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, asigură conducerea curentă a partidului şi este alcătuit din preşedinte, 13 membri titulari dintre care 5 vicepreşedinţi şi 3 membri supleanţi, aleşi în conformitate cu prevederile art. 60 lit. b.

La şedinţele Biroului Permanent Central participă, cu drept de vot consultativ, Secretarul General PNL.

Art. 68 Biroul Permanent Central are următoarele atribuţii:

coordonează şi evaluează activitatea grupurilor parlamentare;
negociază înţelegeri politice în limita mandatului aprobat de Delegaţia Permanentă;
coordonează campaniile electorale;
propune sancţiuni potrivit prevederilor statutului;
elaborează şi propune Comitetului Executiv şi Delegaţiei Permanente strategia politică a partidului;
desemnează candidaţii pentru funcţiile din guvern şi administraţia publică centrală;
propune Delegaţiei Permanente candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru filialele care au obţinut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale sub media naţională a PNL la votul pentru Consiliile Judeţene;
aprobă schema organizatorică a aparatului central precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, la propunerea Secretarului General;
propune Delegaţiei Permanente dizolvarea Biroului Permanent Teritorial sau demiterea preşedintelui acestuia în situaţii cu totul deosebite şi în cazul dizolvării desemnează Biroul Permanent Teritorial Interimar;
Convoacă Delegaţia Permanentă;
propune Delegaţiei Permanente candidatul la funcţia de prim-ministru.

Art. 69 Consiliul Reprezentanţilor Naţionali este forul de dezbatere al Partidului Naţional Liberal la nivel naţional, se reuneşte anual sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a Biroului Permanent Central sau a peste jumătate din membrii săi, şi compune din:

membrii Delegaţiei Permanente, inclusiv cei cu drept de vot consultativ;
parlamentarii;
miniştrii şi secretarii de stat;
prefecţii şi subprefecţii;
preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene;
primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi primarul general al Capitalei;
preşedintele structurilor care se ocupă de probleme specifice;
cei 8 vicepreşedinţi şi secretarul general al Ligii Aleşilor Locali;
membrii de onoare ai partidului;
preşedinţii comisiilor Consiliului Reprezentanţilor Naţionali.

Art. 70 Consiliul Reprezentanţilor Naţionali are următoarele atribuţii:

adoptă măsurile pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
adoptă doctrina, programul de guvernare, precum şi programele şi politicile sectoriale ale partidului;
aprobă rapoartele comisiilor permanente de specialitate;
desemnează candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României;
atribuie calitatea de membru de onoare al partidului;
atribuie calitatea de preşedinte de onoare al partidului;
alege preşedintele Senatului partidului.

Art. 71 Consiliul Reprezentanţilor Naţionali se organizează şi funcţionează prin comisii permanente de specialitate constituite:

pe criterii sociale;
pe criterii profesionale.

Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea şi promovarea intereselor categoriei sociale respective, încurajarea şi coordonarea activităţilor organizate de acestea, întocmirea de rapoarte şi iniţiative legislative în favoarea acestora.

Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale şi politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opţiunilor şi soluţiilor propuse de PNL.

Numărul, denumirea şi competenţa comisiilor vor fi definitivate în termen de 60 de zile de la congres, la prima reuniune a Consiliului Reprezentanţilor Naţionali.

Comisiile îşi aleg preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi raportorul, alegerile fiind validate de Consiliul Reprezentanţilor Naţionali.

Art. 72 Preşedintele Partidului Naţional Liberal este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării unităţii şi prestigiului partidului.

Art. 73 Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii:

reprezintă partidul în relaţiile oficiale;
face declaraţii în numele partidului;
convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Permanent Central, Comitetului Executiv, Delegaţiei Permanente şi prezidează orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;
conduce negocierile politice purtate în numele Partidului Naţional Liberal;
sesizează Delegaţia Permanentă cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
poate să-şi aleagă consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice;
poate invita la şedinţele Comitetului Executiv membrii supleanţi sau orice altă persoană;
propune candidaţii de pe locul întâi pe listele din circumscripţia electorală Bucureşti pentru alegerile parlamentare;
îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului.

Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă sau preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, interimatul se asigură de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul Permanent Central.

Art. 74 Vicepreşedinţii şi membrii Comitetului Executiv au responsabilităţi pe domenii, stabilite de preşedintele partidului.

Art. 75 Secretarul General asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale, asigură gestiunea patrimoniului partidului, răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru.

Art. 76 În activitatea sa, Secretarul General va fi ajutat de Secretari Generali Adjuncţi numiţi de Biroul Permanent Central la propunerea Secretarului General.

Numărul şi atribuţiile acestora se vor stabili printr-un regulament de organizare şi funcţionare a Secretariatului General, aprobat de către Biroul Permanent Central.

Secretarul General şi Secretarii Generali Adjuncţi nu pot ocupa nici o altă funcţie într-un organism de conducere din partid.

Art. 77 Secretarul General participă la şedinţele Comitetului Executiv cu drept de vot consultativ.

Secretarul General ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Comitetului Executiv şi ale Biroului Permanent Central şi se subordonează acestuia.

8. Alte structuri la nivel naţional (78-84)

Art. 78 Prin regulamente de organizare şi funcţionare se constituie la nivel naţional următoarele structuri:

Senatul partidului;
Curtea de Onoare şi Arbitraj - COA;
Comisia Centrală de Cenzori - CCC;
Comisia de Etică;
Tineretul Naţional Liberal - TNL;
Liga Aleşilor Locali - LAL;
Organizaţia Femeilor Liberale - OFL;
Cluburile Studenţeşti Liberale - CSL;
Alte structuri la nivel naţional pe categorii sociale şi profesionale.

Art. 79 Senatul partidului este un organism consultativ al preşedintelui cu privire la păstrarea şi continuarea tradiţiilor şi la dezvoltarea concepţiilor liberale şi lucrează în conformitate cu Regulamentul aprobat de Delegaţia Permanentă.

Preşedintele Senatului Partidului este membru de drept al Delegaţiei Permanente şi participă cu drept de vot consultativ la şedinţele Comitetului Executiv.

Art. 80 Curtea de Onoare şi Arbitraj este instanţa supremă a partidului având atribuţii privind:

respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al PNL;
soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare;
soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres;
coordonarea activităţilor Consiliilor de Onoare şi Arbitraj Teritoriale.

Pot fi alese în Curtea de Onoare şi Arbitraj persoane care au cel puţin 5 ani prezenţă continuă în partid şi care nu fac parte din nici o altă structură de conducere.

Activitatea Curţii de Onoare şi Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului aprobat de Delegaţia Permanentă.

Deciziile Curţii de Onoare şi Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor de Arbitraj Teritoriale rămase definitive sunt obligatorii pentru toţi membrii PNL, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale PNL.

Art. 81 Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament aprobat de Delegaţia Permanentă a partidului.

Art. 82 Comisia de Etica avizează la cererea Biroului Permanent Central asupra candidaturilor propuse pentru alegerile parlamentare şi pentru funcţiile în Guvern şi în administraţia publică centrală. Comisia de Etica se alcătuieşte şi funcţionează în conformitate cu Regulamentul aprobat de Delegaţia Permanentă.

Art. 83 Biroul Permanent Naţional al Tineretului Naţional Liberal conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat de Delegaţia Permanentă a partidului.

Art. 84 Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se înaintea spre aprobare Delegaţiei Permanente prin intermediul Secretariatului General.

9. Procedura alegerilor în partid (85-93)

Art. 85 Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al filialelor teritoriale sunt constituite statutar dacă la ele participă peste jumătate din numărul membrilor ce le compun.

Art. 86 Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor comunale, orăşeneşti şi municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă peste jumătate din numărul total al membrilor aflaţi în evidenţă la prima convocare, şi cu orice prezenţă la cea de a doua convocare.

La aceste adunări generale au drept de vot numai membri cu o vechime de cel puţin trei luni în partid şi cu cotizaţiile achitate la zi. Prin excepţie, la adunările generale de constituire a unor organizaţii noi au drept de vot toţi membri acelei organizaţii care participă la adunarea generală.

Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabileşte de Comitetul Executiv.

Art. 87 Vechimea minimă necesară pentru a candida într-o structură de conducere la nivel local este de şase luni. Biroul Permanent Judeţean poate acorda derogări.

Vechimea minimă necesară pentru a candida într-o structură de conducere la nivel judeţean şi naţional este de un an. Delegaţia Permanentă poate acorda derogări.

Vechimea minimă necesară pentru a candida pe listele parlamentare este de doi ani. Delegaţia Permanentă poate acorda derogări.

Art. 88 În cadrul organismelor de conducere ale partidului votul se exprimă deschis sau secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii partidelor politice. Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână.

În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.

Art. 89 În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaţilor la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret.

Art. 90 Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se iau în prezenţa a peste jumătate din membrii organismului respectiv, cu peste jumătate din voturile celor prezenţi - cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel.

Art. 91 Membrii organismelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de 4 ani. Alegerile trebuie să aibă loc nu mai târziu de 12 luni după ţinerea unui Congres Ordinar care a ales o conducere a partidului.

Art. 92 Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Permanente Teritoriale, iar pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale de către Delegaţia Permanentă.

În caz de invalidare se procedează la noi alegeri.

Art. 93 Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, se cooptează membri supleanţi, în ordinea voturilor obţinute, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi adunări generale sau conferinţe teritoriale numai pentru alegerea Comitetului Executiv Teritorial sau a Biroului Permanent Local, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat.

În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al filialei teritoriale se organizează alegeri pentru Biroul Permanent Teritorial în termen de 3 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor parlamentare sau a alegerilor generale locale.

În situaţiile prevăzute la alin. 2, până la alegeri conducerea organizaţiei sau a filialei va fi asigurată de un Comitet interimar de conducere compus din preşedinte şi 4-10 membri, numiţi de:

Delegaţia Permanentă, pentru Comitetul Executiv pe o perioadă de cel mult 3 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor parlamentare şi locale.
Comitetul Executiv pentru Comitetul Executiv Teritorial.
Comitetul Executiv Teritorial pentru Birourile Permanente Locale.

În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Comitetului interimar.

Din Comitetul interimar de conducere vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial care nu au demisionat.

În situaţia prevăzută la alin. 3, funcţia de preşedinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreşedinte, desemnat de Biroul Permanent respectiv.

10. Patrimoniul şi fondurile Partidului Naţional Liberal (94-98)

Art. 94 Partidul Naţional Liberal poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.

Art. 95 Sursele de finanţare ale Partidului Naţional Liberal provin din:

cotizaţiile membrilor partidului;
donaţii şi legate;
venituri provenite din activităţi proprii;
subvenţii de la bugetul de stat;
alte surse, potrivit legii.

Art. 96 Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin mandatari financiari, numiţi de către Birourile Permanente de la toate nivelurile de conducere, cărora le prezintă rapoarte.

Art. 97 Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Permanent Teritorial. Comitetul Executiv stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului sau în administraţia centrală, precum şi pentru parlamentari.

Comitetul Executiv Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia locală.

Art. 98 Membrii Partidului Naţional Liberal care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor.

11. Încetarea activităţii (99)

Art. 99 Partidul Naţional Liberal îşi încetează activitatea prin:

autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.

12. Dispoziţii tranzitorii şi finale (100-107)

Art. 100 Delegaţia Permanentă, în termen de 60 de zile de la data adoptării Statutului, va aproba Regulamentele de funcţionare a organismelor partidului.

Art. 101 Hotărârile Congresului, ale Delegaţiei Permanente, ale Comitetului Executiv şi ale Biroului Permanent Central sunt obligatorii pentru toate organismele de conducere şi pentru toţi membrii Partidului Naţional Liberal, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

Art. 102 Numărul de membri şi structura organismului de conducere la nivel naţional, teritorial sau local se modifică potrivit protocoalelor de fuziune semnate, după caz, la nivel naţional, teritorial sau local până la viitorul Congres ordinar, respectiv viitoarea conferinţă teritorială sau viitoarea adunare generală de alegeri organizate după următorul Congres ordinar, în condiţiile prezentului Statut.

Art. 103 Dispoziţiile protocoalelor de alianţă încheiate de Partidul Naţional Liberal sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile acestuia şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de acesta pe perioada existenţei alianţei.

Art. 104 Membrii organismelor de conducere care deţin două sau mai multe funcţii sau calităţi oficiale care dau drept de reprezentare în organismul respectiv nu pot delega reprezentarea pentru nici o funcţie deţinută.

Art. 105 Membrii organismelor de conducere care absentează de la întrunirile organismului respectiv nu pot fi înlocuiţi, cu excepţia acelora care reprezintă, în calitate de preşedinte, organisme de conducere la nivel inferior.

Art. 106 Partidul Naţional Liberal poate avea ca membri sau reprezentanţi onorifici şi persoane domiciliate în afara teritoriului României, dar cu cetăţenie română.

Persoanele domiciliate în afara teritoriului României se pot constitui în Cluburi Liberale care vor avea un Regulament de Funcţionare propriu alcătuit în conformitate cu prezentul statut.

Art. 107 În măsura în care nu prevede, prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii partidelor politice.

04 02 2005

Puteţi găsi versiunea online a acestui material în situl PNL.ro,
navigând la : Documente > Documente statutare > Statutul Partidului Naţional Liberal,
sau introducând direct adresa http://pnl.ro/?id=statut